Iubirea. Partea a II-a, shaorma.
publicat @ 30 January 2009 in categoria > blognovela
Taguri: dragoste, femei si barbati, FUN, intamplari reale, iubire, povestiri, relatii, sex, silicoane, tate
Iubirea, acest minunat sentiment, exprimat superb in cant de voci din toata lumea, descris in milioane de cuvinte de scriitori extaziati in simtiri… “Mortii ma-sii de iubire!” … se gandea Catalin stand ca tuta in mijlocul Vienei, cu 0 (zero) euro in buzunar, fara niciun act, fara mobil, fara… nimic!
El, baiat de actiune, dupa ce a inceput sa simta gradele sub zero s-a aciuat intr-un magazin si a inceput sa gandeasca, sa caute variante, sa… ceva, orice!
Ajunge la concluzia ca trebuie sa ajunga la ambasada Romaniei! Uraaa! Gata, organele se vor ocupa de el, va fi repatriat si o sa-i rupa capul nenorocitei! O sa-si recupereze banii si masina, o sa-si repare vacanta, o sa… gata, la ambasada!
Dupa ce s-a trezit ca deschide usa unui taxi si-a adus aminte ca n-are o letcaie in buzunar. Deci… a inchis cumintel usa masinii, s-a luat in brate zgribulit ca un pui de gaina toamna, si s-a aplecat la geamul masinii: “Excuse me, do you know where Romanian Embassy is?“. Pakistanezul s-a uitat la el, a clipit nauc si l-a intrebat de adresa. Catalin al nostru l-a trimis la o adresa legata de mama lui de pakistanez care nu stie nimic (!) si s-a dus la urmatorul taxi cu aceeasi intrebare… dupa ce a epuizat taxi-urile din parcarea respectiva a luat-o la picior si a gasit alta statie de taxi-uri. Deja parkinson-ul termic il poseda, clantanea dintii ca o moara stricata, i-era foame, deja simtea oboseala… In sfarsit, a pus intrebarea cu “Romanian Embassy” tuturor. Toti clipeau la el nauci si… atat!
I-a venit in minte ultima solutie. A intrebat unde e cea mai apropiata sectie de politie. I-au aratat taximetristii unde e , dupa vreo 20 de minute a gasit-o, a intrat inauntru si le-a povestit politistilor care e baiul. Aia au dat din umeri, i-au zis ca n-au cum sa-l ajute si l-au dat afara.
Acum trebuie sa va zic… Catalin nu e vreun prost, partea cu “siliconata” a fost doar o ratacire. Deci, l-au dat oamenii afara dar el a intrat din nou si a luat in brate un calorifer. Austriecii trageau de el sa-l scoata afara dar al nostru se tinea cu dintii de calorifer si urla “Call Romanian Embassy, tell them a romanian is in distress!“. Aia n-au sunat pe nimeni, ca oricum e vineri seara si nu va raspunde nimeni, i-au spus ca singura varianta de a suna pe cineva ar fi doar daca face o ilegalitate, dar ca nu-i recomanda pentru ca va sta in arest pana va fi judecat, si asta va dura. Pana la urma iese in strada imbrancit de baietii in verde si alb…
Si a ratacit pe strazi in speranta ca mai gaseste vreun roman, sa sune in tara. Dar deja era tarziu, strazile se golisera, sperante ioc… “Ce facem Gogule?” se intreba singur si un rezultat decent nu aparea din niciun locsor al mintii lui inghetate. Si… a vazut o shaormerie! Deja simtea aroma Dristorului atat de indepartat, caldura unei incaperi, un scaund moale in fund… si a intrat!
Inauntru vreo 3 clienti si un turc plictisit la tejghea. Catalin se duce ata la turc si incepe dialogul:
- Mister, I am from Romania, and I have a problem. My girlfriend left me here with no money, no papers, no phone… nothing! I need help!
- One shaorma is 3,5 euro sir.
- Mister, I don’t have anything else on me. But I propose you a thing: I give you my watch, I payed 3.000 euro for it in Romania. I need to call my friends in Romania to come and help me, and untill they come I need to eat something. What do you say?
Turcul s-a uitat la el neincrezator, s-a uitat la ceas, Catalin a ridicat mana ca sa vada otomanul mai bine ceasul, Khaled (c-asa-l chema) i-a facut semn sa-si scoata ceasul, l-a luat in mana si a inceput sa-l invarta pe toate partile.
- It’s an ?????? (nu mai tin minte ce ceas AVEA), bought it this year for my birthday, I payed 3.000 euro.
Turcul se mai uita putin, mai cheama un turc, vorbesc ceva pe limba lor, celalalt turc se uita si el la ceas, se intorc si se uita la el, mai vorbesc ceva pe limba aia turceasca a lor, turcul numarul doi se mai uita o data amanuntit la ceas, spune ceva si da din cap a “da” si incep sa rada.
Si brusc se aprinde o luminita mica… speranta lui Catalin.
O sa revin la povestea asta maine… cred. EA mi-a facut o omleta din aia “de concurs” si dupa ce o devorez (pe omleta!) ma bag la treaba, imi vin zidarii si trebuie sa ii ajut la sapa (shapa)… Sper sincer ca al nostru Catalin nu-si citeste povestea aici ca ma strange de gatul meu negru…
Florin
publicat @09:19 30 January 2009
Si eu care credeam ca azi aflam toata povestea….de bambuuuu…:)
Nikolette
publicat @09:35 30 January 2009
Si eu la fel…iti place sa ne tii in suspans, asa-i?
Sadd
publicat @09:40 30 January 2009
Ce facem Gogule? foamea face ravagii
,poate asa o sa dea si in bagaboanta
Cardreader
publicat @09:47 30 January 2009
Hai maa ca tu faci o nuvela aici, cu momentele cele mai asteptate care se intrerup brusc ca sa stam noi in “distress”. Spune tot ca mor de curiozitate. Si da..voi muri la tinerete de atata curiozitate
africanjungle
publicat @09:53 30 January 2009
mai eu cred ca e inventata povestea…
hmmm..ai talent
Cardreader
publicat @09:58 30 January 2009
Si eu cred ca e inventata..
Bine…acum ma intereseaza mai mult continuarea povestii, decat baza ei.
artistu
publicat @10:21 30 January 2009
Ma tu ai chef sa ne fierbi ca pe telenoveliste? Pai ce facem noi pana maine, fara acest “Armando” al telenovelei de la tine. Plus ca unii mai si plecam azi din Bucuresti. Vrei sa ne strici uikendu? Iti dai seama ca o mie si unu de scenarii ne vor trece prin cap, pentru finalul povestii tale!
P.S.1. Suflet hain ce esti, hai lasa azi si restu povestii, ai mila de noi!
P.S.2. Daca te conving ma duc la Adi Soare sa ma angajeze pentru campanii motivationale…
nina
publicat @10:33 30 January 2009
Asta-i ca “Tanar si nelinistit” in 7000 de episoade. Cabrale te joci cu nervii nostri.
Ada
publicat @10:33 30 January 2009
Baiat descurcaret, f bine, asa se face! Romanii se descurca oriunde, macar cu atat am ramas de pe vremurile trecute, cu puterea de adaptare.
Cate episoade mai sunt? Imi place din ce in ce mai mult cum scrii! Bravo!
dreamer
publicat @10:35 30 January 2009
ooooooooh-oh, what’s love got to do, got to do with it… schimb in natura, el a achizitionat “image” (silicoane), ea “intretinere”, nothing sweet about it. Daca nu s-au inteles la pret…
sweaq
publicat @10:46 30 January 2009
Astept continuarea
fatadinport
publicat @10:46 30 January 2009
Aoleu, ne tii in suspans!!!! e frumos asa?!
Joujou
publicat @10:50 30 January 2009
cineva zicea aici ca “povestea e inventata” . inventata,neinventata….nu conteaza. imi place si……vb aia, ma tine cu sufletul la gura. hai cabrale, baga o data deznodamantul ala, ca sa mi se duca si mie sufletul la loc
)…. tare mai ai darul de a povesti. de parca ai fi creanga 
….. bun bun, deci astept continuarea 
))) si cat mai curand, pt ca ma sufoc cu sufletul asta in gura !!!
victorblog
publicat @10:56 30 January 2009
a, deci e adevărată poveştirea (:))) )?
eu zic să mai ţii cititorii puţin în suspans. pui prea repede un episod. Fă şi tu ca visurât şi pun eun episod la vreo 2-3 zile. ţine şi tu puţin suspansul, mai fă un fel de trailer (un articol cu 2-3 fraze din povestire).
@all: nu-mi săriţi în cap.
Adi
publicat @11:02 30 January 2009
Adică vrei să zici că băiatul ăsta a intrat într-o secție de poliție vieneză să reclame un furt, iar ăia l-au dat afară și n-au făcut nimic în privința furtului (mai ales că era vorba de mașină + toți banii + toate actele)?
ps: și eu cred că e inventată povestea, dar nu prea mă interesează, vreau doar să văd cum se continuă scenariul.
cipoc
publicat @11:08 30 January 2009
nu`i a bine:D
spor la mancat:D
Nicu
publicat @11:09 30 January 2009
Sper ca pitipoanca nu mai traiestie ( glumesc..partial). Omule ..bafta la sapa..shapa sau cum ii zice
.Exerseaza-ti poignet-ul fii tu Karate Kid al nostru 
Joalex
publicat @11:19 30 January 2009
POfta mare. Astept nerabdatoare continuarea.
Boris
publicat @11:21 30 January 2009
Ne tii in suspans rau de tot…baga finalul ca sa ma apuc si eu de munca ca in loc sa muncesc stau la tine pe blog! Vorba Ninei: sa nu ne tii ca pe tanar si nelinistit 7000 de episoade!!! Iti place sa ne tii asa nu?
karmapolice
publicat @11:34 30 January 2009
pun pariu ca turcii i-au dat teapa…cred ca e adevarat ce scrii tu aicea si astept continuarea ASAP!
bogdanic
publicat @11:40 30 January 2009
Iese de-o telenovela. Dac-o mai lungesti asa, poti face un mic scenariu. Hai cu restul. Si dintr-o bucata!
maniak
publicat @11:51 30 January 2009
De ce nu a zis ca i s-a furat masina?
Ce putea fi mai simplu de atat?
“i was robbed” mai ales ca masina il ajuta.. cine nu ar fura un 335 ?
aaa…am uitat… se termina povestea daca facea asa…
Cipsson
publicat @12:25 30 January 2009
Fraţicăăă, haide odată cu finalul poveştii că nu mai am răbdare, nu de alta da e bună ca povaţă pe viitor pentru noi toţi!!!
vineri13
publicat @12:31 30 January 2009
povestirile astea “adevarate” trebuie date in intregime. de ce trebuie sa ne telenovelizam orice ( pana si blogurile astea ) ? nu mai invatati lumea la farame mici, frimituri..
bianca
publicat @12:35 30 January 2009
Mai Cabral acu pe bune e adevarata faza???Scuze dar mi se pare imposibil sa-l vad pe acest baiat Catalin cu toate actele la ea in geanta.Mai da portofelul nu il tine in buzunarul din spate???Sa fim seriosi.Eu una nu cred.
Hai zi….Nu mai tine omul in suspans.:)
vineri13
publicat @12:37 30 January 2009
oricum prostia se plateste. ori baiatu’ tau, acest catalin, din cate ai zis il duce capul si nu cred ca-si lasa el tot ( chei, bani, telefon.. ) la pitipoanca in custodie.
Octav
publicat @12:51 30 January 2009
uff ne tii in suspans?
vineri13
publicat @12:53 30 January 2009
o dovada in plus ca pitipoancele astea nu merita sa le dai decat carnita .
hadean
publicat @12:55 30 January 2009
poftă bună
bine că ne laşi cu ochii-n şaormă 
)
Alina
publicat @13:39 30 January 2009
Este traznet povestea…nu imi vine sa cred k unui om i se poate intampla asa ceva….Eu am lectia deja invatata….Mama de fiecare data cand plec in vreo excursie…sau pe undeva …ma pune sa imi pun cativa banisori deoparte…sa stiu numai eu de ei…ca nu stii ce se poate intampla…oricum …e o lectie pt toti…si toate…si un barbat poate face ca siliconata din poveste:))))
Blogroll