Iubirea. Concluzii
publicat @ 05 February 2009 in categoria > blognovela
Taguri: despre eu, nimicnicii
Umanilor, in primul rand: MERCI!
Ma bucur ca v-a placut blognovela asta sau cum vreti sa-i spunem, nu ma asteptam la asa reactie din partea voastra. Sigur a fost si povestea in sine, si ma gandisem de atunci sa scriu numai ca inafara de faptul ca a ramas “al nostru” vai steaua lui in Viena nu mi se parea nimic exceptional, poate a fost si stilul usor tembel de a scrie… nu stiu, cert este ca am vazut ca v-a placut si asta ma face sa ma duc la nani multumit si-n noaptea asta.
Deci, voua va multumesc in primul rand.
Am de multumit si lui Catalin. Dupa telefonul de azi imi dau seama ca “superbul decolteu” ma va uri cel putin pana la sfarsitul zilelor dar omul nostru… sper ca ma va ierta. Lasand gluma la o parte, dupa ce a citit si comentariile voastre, dintre care 70% din “bou” nu l-au scos, m-a sunat si m-a cam persiflat, si nu e de condamnat.
Am de multumit si lui Mircea (stiu ca as putea sa ma uit in alta parte, m-as putea face ca uit si as fluiera catre boscheti dar nu-mi sta in fire), asa se vede diferenta pe care o facem unii dintre noi cand vedem televiziunile unde lucram ca pe un lucru, si persoanele care lucreaza in ele… in alt fel. Merci umanule!
Vorbind de (si o sa folosesc termenul de care ati uzitat si voi) “fisurile din scenariu” as putea sa le iau pe rand si sa le (hai sa spunem) demontez. Dar daca vorbeam de un scenariu atunci va spun din start ca in unele dintre amanunte ati putea avea dreptate. Dar pentru ca intamplarea a fost reala nu cred ca mai are rost sa adaug ceva, cum mi-a povestit omul asa am spus si eu, cum am vazut (in mica parte cat am fost partas) v-am spus fix ce s-a intamplat.
Acum viata blogului isi revine la normal, sper sa mai veniti pe-aici cand aveti timp si chef, raman cu “ai mei” si-ale noastre zilnice nimicnicii…
Robintel
publicat @18:54 05 February 2009
EmPtY
publicat @19:54 05 February 2009
a fost marpha povestioara :X:X:X mie 1 chiar mia placut
))))))
si singura vina care ii apartine lui e ca a lasato sa scape prea usor
si nu cred ca e singuru care i sa intamplat acest lucru , sunt destui ,,,,,,,,,,,,mai ales in romania
andreea
publicat @21:02 05 February 2009
mi-a placut foarte mult nu numai povestioara ci modul in care povestesti,ai un spirit de observatie foarte dezvoltat si chiar lucrurile minore le transformi in lucuri foarte importante sau haioase.ai un talent aparte.astept un filmulet dupa povestioara(majoritatea cred ca si-ar dorii).o seara placuta!!!
yohnuta
publicat @21:05 05 February 2009
mi-a placut povestea
chiar aveam nevoie de ceva care sa ma destinda.
nu am mai ras de mult asa cum am ras citind epopeea lui Catalin si a “siliconatei” lui.
sa ai o seara placuta si o noapte linistita
popescul
publicat @21:21 05 February 2009
oau,m-am uitat acum pe trafic(nu cred ca ar avea vreo importanta pentru tine) si datorita lui badea(cred) ai ajuns pe locul 2 in spatele lui.ce poate face badea asta,amintind doar de un site sau blog…
kocyd
publicat @22:27 05 February 2009
Cabral, sincer nu eram un admirator de-al tau, dar nu pot sa zic ca imi erai antipatic. Aveam cateva prejudecati legate in general de postul tv unde esti angajat.te consideram un “personaj” de televiziune ca oricare altul pe al carui blog scrie in proportie de 90% publicul tinta al acasa tv. Insa de cateva zile citesc blogul tau si am vazut ca esti un Om de toata isprava, pasionat de viata, care are niste idei chiar dragutze in cap, si care mi-au spulberat majoritatea prejudecatilor. My bad!
Sigur voi reveni pe blogul tau. Keep up the good work!
j0hN Daniel
publicat @22:50 05 February 2009
Geniala blogonovela,care merita macar un videoclip,un film de scurt metraj cu care ai putea castiga un premiu linistit la Cannes. Am si un titlu pentru tine avand in vedere finalul ei “Psihologia inversa (cum sa faci dintr-un amarat cu un 335 un sot)” Pana acum nu am comentat nimic, am asteptat sa rada toti ba de el, ba de “superba siliconata” si pana la urma am ajuns la o singura concluzie! Cataline tata, ce e in capu tau?
mi-ai distrus toate sperantele…nu cumva te-ai casatorit cu ea ca sa nu te dea in judecata ca i-ai umflat ochii? 
Raluca
publicat @22:55 05 February 2009
Buna Cabral.Intradevar am ajuns pe blogul tau din cauza lui Mircea…si cu ocazia asta ii multumesc si eu lui pentru ca am avut ocazia sa iti cunosc blogul si … pe tine:D Esti bun frate ,nu am ce zice si la mai multe povestiri din astea… O Seara Buna!
ioni
publicat @03:35 06 February 2009
Imi place blogul am sa-l mai vizitez.. de la Tv.. ce sa zic .. nu prea ma uit pe acasa.. sincer iti cam dauneaza postul .. ai talent:)
bagatare si punct ro
publicat @09:01 06 February 2009
pe bune ca daca mai continuai il depaseai pe badea in clasamentul de pe trafic. ro. felicitari.
Alina
publicat @10:28 06 February 2009
felicitari, istorioara e captivant scrisa. intrand pentru asta, am vazut si activitatea ta antidrog, ceea ce e remarcabil.
apropo de poveste, mi s-a parut foarte funny, pana am vazut finalul, cand toata povestea a devenit incredibil de trista.
l-as intreba pe Catalin, o persoana atat de materialista, incat banul conteaza mai mult decat persoana, se poate schimba? sau el face atat de multi bani, incat orice ar vrea ea, el ii poate da?
magic
publicat @11:00 06 February 2009
Povestea este amuzanta, parca as fi urmarit un film frantuzesc; iar despre final…. se casatoresc, nu m-as fi asteptat!!? Chiar este finalul adevarat? Felicitari, mi-a placut cum ai relatat istoria.
puschea-pe-limba
publicat @12:55 06 February 2009
Hahaha si hihihi:))
)
De mult n-am mai râs asa bine! Multumesc:-)
Si celor doi nabadaiosi CASA DE PIATRA!
mai devreme sau mai târziu o sa te ierte
propune-te ca nash:))
sxna
publicat @13:14 06 February 2009
Am auzit povestioara la emisiunea lui Mircea, pe care o urmaresc in fiecare seara.Dupa emisiune am si intrat pe blogul tau, si de atunci in fiecare zi.Ti-ai mai castigat un cititor.Felicitari!
zaraza
publicat @14:07 06 February 2009
am stat cu sufletul la gura sa aflu deznodamantul …
felicitari pentru talentul de narator
IoanKa
publicat @15:21 06 February 2009
Mie oricum imi erai simpatic dar fiind in afara tarii rareori te urmaresc “in detaliu”
1. M-a distrat si modul in care povestesti de radeam aproape ca voi in masina numai citind
2. Mergi la nunta!!!! daca te mai primeste siliconata, daca nu, ….fa-i cadou un ventil … poate asa o sa te iubeasca la loc …NUMAI SA NU O DUCI LA VIENA …ca nu se stie niciodata
3. Povestea merita inflorita in asa fel incat sa fie pusa intr-un format video ( ma rog … stii tu cum sa formulezi)
Ai pup iu mai si o sa mai trec pe la tine … pe blog normal
P.S.: si daca chiar se supara pe tine , ori ea ori si el, chiar nu au simtul umorului… PACAT!
Adya
publicat @16:22 06 February 2009
Cred ca foarte multi dintre noi uitam ca in dragoste nimic nu este logic.
Si cum bine spunea cineva inaintea mea ,scuze nu ti-am retinut numele,cati dintre noi nu au patit-o,…bine nu chiar la nivelul asta.
Dute la nunta Cabral, iti spun sigur ca o sa-ti para rau daca nu te vei duce.Fii alaturi de Catalin, daca este un moment bun sau rau pentru el,nu conteaza, important e sa-i fii alaturi.Casa de piatra Catalin !
Eu am dat peste blogul tau anul trecut, si te citesc cu placere de-atunci.
alt catalin
publicat @16:44 06 February 2009
Deci!!!!
Imi pare rau ca blogonovela m-a prins la birou si nu am putut sa ma exteriorizez total!
Puneti la calcul ca a reusit sa se descurce in Viena fara bani in buzunar.S-o fi oprit el la toate benzinariile posibile, insa nu a murit de foame!! Cred ca daca se ducea la siliconata in momentul in care a ajuns in Bucuresti, altul era deznodamantul!!!
Oricum, Casa de piatra, Cataline!
Ada
publicat @19:54 06 February 2009
Cabral, multumesc, am ras cu lacrimi. Cataline, succes!
Z
publicat @22:19 06 February 2009
Si eu tot via MB am ajuns pe blog.
Daca povestea e reala, merita facuta film. Daca nu e reala, merita facuta film. Duduia poate juca in rolul propriu ca tare as vrea sa o vad intingand degetul spre colierul de Swarovski si zicand “il vreau”(probabil cu niste buze siliconate).
Acu, draga Catalin prietenul lui Cabral, daca citesti: fata e iresponsabila si imatura. Daca ti-ai scoate nasul dintre implanturile ei ti-ai da si tu seama. Implanturi care la 10 ani trebuie inlocuite, deci vezi ca o sa ai costuri de intretinere. Acum toti stim ca dragostea e oarba si daca tie iti place noi nu te putem opri, dar macar nu te preface mirat cand si daca ti-o mai trage tepe din astea nasoale.
Vio
publicat @23:39 06 February 2009
Foarte faina povestirea Cabral mi-a placut mult pentru faptul ca este o chestie reala…cat despre cei care il fac pe amicul tau “bou” si alte chestii sa vedem daca lor le-ar conveni sa fie in locul amicului e usor sa arati cu degetul si sa razi….eu ii doresc amicului tau sa deschida ochii pe viitor si tie multa sanatate si viata lunga acestui blog unde sper sa mai pui intamplari hazlii
sorel
publicat @17:07 07 February 2009
a fost super povestea, serios!
Catalin nu e un Bou, the heart know many ways…
sunt foarte multe momentele in care gandesti cu inima si nu cu capul si astea nu sunt negative
astept ecranizarea, ca dar de nunta
bafta!
Danny
publicat @02:53 08 February 2009
Nu are cum sa se termine asa.Sa faca nunta si sa vezi atunci volumul 2.
cristi
publicat @11:41 08 February 2009
@cabral, imi poti spune, te rog, in ce data a fost emisiunea lui badea in care a zis despre intamplare?
PS: as prefera sa imi raspunzi pe mai, ca presimt ca se va umple din nou de comentarii
Multam!
Deyaya
publicat @22:57 08 February 2009
dragul meu cabral…doar multumesc !
sunt dintre cei ” ai tai ” si voi sta pe-aici de-acum incolo .. felicitari !
nu pot sa cred...
publicat @13:45 09 February 2009
Acum am primit si eu pe mail povestioara…..sunt la servici, mi-am lasat munca de-o parte si am ras cu lacrimi intr-un mod, wauuuu, ma doare burta.
Cabral sa mai vi cu povesti de genu ca sunt un deliciu.
p.s. casa de piatra celor doi c&s
Andreea
publicat @19:09 09 February 2009
Cabral, prietene, felicitari pentru ca ai astfel de prieteni si mai ales, ferice de Catalin sa aiba un amic precum esti tu
Povestea pare ireala, la fel ca si cea cu tipa care isi cumpara servetele demachiante (cine stie, cunoaste!), dar foarte originala. mi-a fost un pic greu sa te urmaresc, datorita frazelor lungi si uneori alambicate, insa m-am amuzat copios! 
) si daca micile tale istorioare circula pe mail mai ceva ca “bancul zilei”, am zis sa intru direct in blog, sa citesc mai multe postari 
keep up the good work! A.
Kinjiro
publicat @21:32 09 February 2009
Man,
Am ras cu lacrimi. Tot ce pot sa spun este ca se merita unul pe celalat.
Ciolanus
publicat @00:31 10 February 2009
Regizat, neregizat, adevarat, facatura… a iesit de nota 10! Frumos!
Mary-Joe
publicat @11:07 11 February 2009
Felicitări! Aş fi vrut să comentez mai mult dar realizez că m’am trezit cam târziu şi deja s’a spus cam tot ce se putea spune. Încă odata felicitari, ai un stil inconfundabil.
Apropo, ce mai faci? Toate bune, sper.
Blogroll