Marturia unui toxicoman. Final.
publicat @ 16 April 2008 in categoria > antidrog
Ati citit ceva mai devreme articolul…
L-am prezentat ca “19 ani, V.B., student”.
V-am rugat sa cititi si sa incercati sa-l intelegeti inainte de a-l condamna.
Am vazut… empatia a fost foarte mare si feed-back-ul foarte pozitiv. Provocati discutia asta cand va intalniti cu prietenii, sunt sanse sa impiedicati din fasa inca o drama.
Referitor la “19 ani, V.B., student”… nu se mai poate face nimic. S-a sinucis acum ceva vreme.
sabin86
publicat @12:15 25 September 2008
Aceste drame in veci nu se vor termina pana nu se taie raul de la radacina.
Cabral, cred ca stii si tu ca sunt mai mult puerile aceste campanii, nu schimbi nimic cu asa ceva. Mai bine s-ar investi acesti bani in lupta impotriva acestui trafic cu moartea.
Traim intr-o lume ipocrita, toata lumea se bate cu pumnul in piept ca vrea sa ajute. Se includ aici si conducatorii tarii, lumii. Ei iau spagi imense de la cartelurile internationale de droguri, si a doua zi ii vezi pe sticla cum plang de mila drogatilor. Pe astia ii numesti oameni?
Nu suntem in evul mediu, sunt atatea servicii secrete, sa fim seriosi, daca s-ar vrea intr´adevar s-ar opri acest flagel al drogurilor. Dar nu se vrea, pentru ca multa lume castiga sume imense de bani, bani patati cu sange de-al tinerilor ca V.B.
Meetinguri, lobby la parlament, la guvern, in presa, oriunde, pentru a se diminua aceasta retea mondiala.
Hai sa nu mai fim penibili cu vizite nu stiu unde. Cred ca celor din Pen. Rahova le-au dat lacrimile de emotie cand v-a vazut pe voi si asa s-au lasat de droguri. Sa fim seriosi!
cata
publicat @20:51 28 September 2008
Poate ca pe unii aceasta campanie nu e importanta . Pt mine este . Cand vad atata lume care se distruge imi pare rau , sufar . nu simt nimic din ceea ce simt ei si cel mai rau ma doare cand citesc aceste confesiuni si realizez ca ei sunt constienti si tot odata nu se pot controla . Si eu am o prietena care fumeaza . nu se drogheaza insa anturajul a avut o atat de mare influenta asupra ei incat acuma ar vrea sa se lase de fumat , e constienta , dar nu poate . Stiu ca veti spune ca multi fumeaza si ca nu e la fel de grav cum sunt drogurile si asa este , dar pt un copil de 14 ani e grav sa fumezi ( e o varsta mult prea frageda ). Din fumat , alcool si un anturaj prost ales te poti alege cu multe rani de viitor care te pot distruge pe tine si pe familia ta . VOI drogandu-va ucideti si familia voastra : mamele , tatii, fratii …. Tot asa cabral si spuneti NU drogurilor .
dana
publicat @12:25 31 October 2008
ff trist
insa un om nu poate fi ajutat dk acesta nu doreste. si, desi ni se pare aiurea, de cele mai multe ori oamenii nu vor sa fie ajutati. surprinzator, nu !?!? priviti lumea din jurul vostru din alt pct.de vedere decat ati privit pana acum si imi veti da dreptate.
miriam
publicat @22:18 01 November 2008
solutia initiala, din frageda copilarie: comunicare, dragoste, timp alocat copiilor si o educatie bazata pe valori morale.
Daca copiii ar avea valori spirituale intiparite de mici ar intelege cat de valorosi sunt in ochii lui Dumnezeu si ca viata ii apartine Lui.
Nu zic sa implantam o frica morbida fata de El, dar atunci cand un copil intelege ca pana si o farama de drog ajunge sa ii afecteze viata nu ar fi tentat sa incerce.
Si cum e asta ca un parinte nu vede ce face copilul sau de 8,9 sau 14 ani? Pana sa devina toxicoman exista diverse etape. A fost un astfel de parinte pana la scoala sa vada care e situatia copilului (pentru ca cineva care se drogheaza putin probabil ca va avea rezultate bune)? Cum adica se trezeste, asa deodata, un parinte cu un copil dependent de droguri? Aiurea!
Si ce sa ii faci unui copil de 8,9 sau 14 ani? Pai ce fel de parinte esti daca nu reusesti sa il stapanesti la varsta asata si mai ales, daca ai observat din vreme, mai ai sanse sa rezolvi problema.
Recunosc ca acum 2 ani fiul meu(atunci avea 23 de ani si era pe picioarele lui) a fost in excursie cu niste prieteni in Olanda si mi-a fost frica ca va incerca macar de curiozitate sa vada cum e cu ceva de fumat…dar, spre marea mea bucurie nu a incercat.
In ’96 am fost in Olanda si eu si, culmea, familia de prieteni la care stateam, oameni la locul lor, trecuti de 60 de ani ziceau ca nu vad nimic rau in drogul usor, ca nu creaza dependenta…Hehe! Mie nu mi-a venit sa cred asta si nici azi nu imi vine.
De s-ar putea face ceva sa se omoare acest flagel!
O Mo_Oldoveank
publicat @19:29 26 November 2008
a zis bine cineva mai sus…uite k nu a trait degeaba…ne’a lasat marturia unei vietzi groaznice..:(…astfel inkt sa inspaimante pe cei care vor sa aleaga acest drum…
Dumnezeu sa’l odihneasca!
elena
publicat @23:11 09 December 2008
Daca as putea si eu as face’o,si cred ca am sa’l urmez cat de curand si nu din cauza la droguri:P.
Mike
publicat @22:05 14 December 2008
Dureros, o viata pierduta, inca una! Nu e bine, deloc!
Michelle
publicat @23:04 14 December 2008
Mamaliga ei de viata!
@ Miriam, asa e! Toti cei care suntem in acord – rez\onam – ne putem mobiliza acolo unde suntem. Mobilizare reala! Concreta nu doar abstracta! Eu nu ,mai vreau campanii in care se strang doar fonduri, vreau campanii in care, pe langa fonduri se strang suflete care sa actioneze concret! Putem!
sonya_alex
publicat @01:04 17 December 2008
Nu stiu ce sa zic…am citit povestea asta…mi se pare atat de cunoscuta…povestea asta am mai auzit-o pe buzele multor oameni…cu unul cu o asemenea poveste ma lupt de vreo 2 ani sa-l scot din infernul asta…De multe ori am vrut sa cedez, sa-mi vad de drumul meu…dar daca-i dau drumul, se va prabusi, iar probabil va sfarsi precum baiatul din poveste…stiu asta, simt asta! de multe ori nu e vina lor ca s-au apucat…probleme familiale, familii dezorganizate…cine stie? Oricum povestile incep la fel…si pentru unii se si sfarsesc la fel! As vrea sa cer ajutor, dar stiu ca nimeni nu-l poate ajuta…pentru ca intr-o astfel de problema, te ajuti singur! Faci o treaba foarte buna Cabral! Te pup!
claudia
publicat @00:28 16 January 2009
mie greu sa accept k si ea va avea aceeasi soarta…:((
dany
publicat @11:59 02 February 2009
cumplit:( nici nu vreau sa ma gandesc ce este in sufletul parintilor sai care s-au chinuit cu el si care pana la urma a sfarsit tragic:( pacat:(
andrearoxxy
publicat @21:35 05 February 2009
dumnezeule, cat timp am citit m-au trecut fiori reci. oare vor intelege vreodata aceste persoane, care consuma droguri, cat de mult rau fac? nu numai lor ci si celor din jur. este dureros ca tineri, in loc sa se bucure de viata, aleg sa isi bata joc de ea.
ALINA
publicat @20:39 12 March 2009
dumnezeu sa-l ierte…:((
Irina
publicat @02:54 18 March 2009
e trist si nu e suficient decat cuvantul “trist”, am o experienta care m-a marcat profund…nu are rost sa mai povestesc…
gabriela
publicat @13:37 31 March 2009
Buna !
Si eu am un sot care se drogheaza cu heroina, am incercat sa il ajut dar nu cred ca se va mai lasa , mai am si un copil mic de 5 ani.Este foarte greu sa traiesti langa asemenea oameni. Nimic nu l-a impins, a vrut doar sa incerce.
Madalina89
publicat @07:07 02 June 2010
Am trecut si eu prin drama asta…de fapt nu am apucat sa trec ca lumea si i multumesc lui Dumnezeu. Am avut un prieten…un baiat pe care l am iubit ft mult, care se droga pe heroina…si din pacate, am inceput sa ma droghez si eu dar cu legale…am trait o drama timp de 2 luni caci nu mai luam legatura cu realitatea si vedeam putin cate putin cum pierd tot ceea ce iubesc. Din fericire familia a fost langa mine si m au scos din morcirla in care intrasem. Din pacate el…inca e acolo si nu poate renunta…si nu cred ca o va face vreodata…viata este foarte frumoasa daca alegi sa o traiesti…nu sa o termini…drogurile strica tot…iau sperante, iau iubire…iau vieti!
Sebi
publicat @19:06 12 October 2011
Totuşi,nu a trebuit să se sinucidă.Putea pur şi simplu să lase drogurile pt. ţigări fără filtru (care se consideră mai tari) gen Plugarul
AmIntelesDivinitatea
publicat @10:09 10 February 2012
Cu totii va inselati!!!Chiar te poti lasa de droguri.Am 15 ani jumate si de ceva timp am incercat sa fug de viata veche si sa nu privesc in spate!Ma trezesc dimineata si ma gandesc cum ar fi sa mai simt gustul acela amarui de prafuri pe care il consideram dulce dar concomitent sar din pat si ma duc sa ma uit in oglinda si spun STOP! singurul lucru care ma impiedicat sa ma las e anturajul dar din moment ce cel mai bun tovaras al meu s-a duc la dezintoxicare leam spus alor mei sa ma incuie in casa deoarece sunt dependent psihic grav si sa plece unde or vrea . Si cine stie poate peste 1 an 2 o sa fiu acel baiat bine facut si inalt cu pizda langa mne avand in vedere ca mereu am fost o fire spirituala. Puneti-va intrebarea fratii mei : Cine sunt?Ce vreau?Ce fac si unde vreau sa ajung? PACE SI IUBIRE :X
Blogroll